Opal: Proprietăți, Culori, Tipuri și Semnificația Pietrei

 

Ce este opalul?

Ce proprietăți are opalul?

 

Opalul prețios prezintă un joc de culori (play-of-color) deoarece structura sa microscopică produce difracția și interferența luminii. Sferele microscopice de silice sunt organizate suficient de regulat pentru a separa lumina în diferite culori spectrale.

Dimensiunea și organizarea sferelor de silice influențează culorile observate. GIA arată că sferele cu diametrul de aproximativ 0,1 microni produc violet, iar cele de aproximativ 0,2 microni produc roșu. Dimensiunile intermediare generează celelalte culori ale spectrului.

Culorile se pot modifica atunci când privești opalul din unghiuri diferite. Schimbarea poziției pietrei modifică modul în care lumina interacționează cu structura sa microscopică, motiv pentru care aceeași zonă poate afișa culori diferite în funcție de unghiul de observare.

Cercetările susțin mecanismul optic al acestui fenomen. Götze, Pan și Gaillou (2026) descriu jocul de culori al opalului prețios amorf ca rezultat al difracției și interferenței luminii, iar cercetările asupra opalului australian au identificat organizarea sferelor de silice la scară microscopică.

Jocul de culori nu trebuie confundat cu opalescența. Opalescența descrie un aspect difuz sau lăptos al luminii, în timp ce play-of-color produce culori spectrale distincte. Nici termenul iridescență nu este la fel de precis pentru descrierea acestui fenomen specific opalului prețios.

Opalul comun nu prezintă joc de culori, chiar dacă poate avea culori de fond precum alb, albastru, verde, roz sau galben. Această diferență dintre culoarea de fond și jocul de culori explică de ce două opaluri cu aceeași culoare de bază pot avea un aspect foarte diferit.

 

Ce culori poate avea opalul?

Opalul poate avea aproape orice culoare, inclusiv alb, negru, albastru, verde, roz, galben, portocaliu și roșu. Culoarea de fond a pietrei trebuie diferențiată de jocul de culori, deoarece cele două caracteristici au origini și aspecte diferite.

Potrivit GIA, culoarea de fond este influențată de particulele și impuritățile microscopice prezente în structura de silice a opalului. Aceasta poate fi albă, gri, neagră sau poate avea diferite nuanțe cromatice.

Jocul de culori este un fenomen diferit de culoarea de fond. Un opal poate avea, de exemplu, un fond negru și poate afișa simultan reflexii roșii, verzi și albastre. În alte cazuri, piatra poate avea o culoare verde, roz sau albastră fără să prezinte deloc joc de  culori.

Culoarea de fond contribuie și la clasificarea anumitor varietăți. Opalul alb are un fond alb sau deschis, iar opalul negru prezintă un fond întunecat. Opalul de foc se caracterizează printr-un fond predominant galben, portocaliu sau roșu și poate avea sau nu joc de culori.

 

Care sunt principalele tipuri de opal?

 

Principalele tipuri de opal se diferențiază prin culoarea de fond, transparență, prezența jocului de culori și caracteristicile structurale ale pietrei. GIA include printre categoriile principale opalul alb, opalul negru, opalul de foc, opalul boulder și opalul cristal sau de apă.

Pe lângă aceste categorii, pietrele de opal sunt descrise și prin denumiri asociate culorii, aspectului sau anumitor caracteristici, precum opal albastru, roz, verde, galben și dendritic. O denumire bazată pe culoare nu indică automat că piatra prezintă joc de culori.

 

Ce este opalul nobil?

Opalul nobil, cunoscut și ca opal prețios, se distinge prin jocul de culori, produs prin interacțiunea luminii cu organizarea microscopică a particulelor de silice. Acesta se diferențiază de opalul comun, care nu prezintă acest fenomen.

Opalul nobil poate avea un fond deschis, întunecat sau transparent, iar culorile spectrale devin vizibile deasupra acestuia și se pot modifica atunci când piatra este privită din unghiuri diferite.

 

Ce este opalul alb?

Opalul alb este o varietate de opal cu o culoare de fond albă sau deschisă. Piatra poate fi translucidă sau opacă și prezintă joc de culori atunci când este clasificată ca opal alb prețios.

Fondul deschis produce un contrast mai redus cu jocul de culori decât fondul întunecat al opalului negru. Totuși, intensitatea, distribuția și varietatea culorilor diferă de la un exemplar la altul.

 

Ce este opalul negru?

 

Opalul negru este un tip de opal cu o culoare de fond neagră sau foarte închisă, peste care poate apărea jocul de culori. Fondul întunecat creează un contrast puternic și face culorile spectrale mai evidente.

GIA descrie opalul negru ca fiind mai rar decât opalul alb și arată că intensitatea jocului de culori reprezintă un criteriu important în evaluarea sa.

 

Ce este opalul de foc?

Opalul de foc este o varietate de opal transparentă până la translucidă, caracterizată printr-o culoare de fond galbenă, portocalie sau roșie. Spre deosebire de opalul nobil, denumirea „opal de foc” se referă în primul rând la culoarea pietrei, nu la prezența jocului de culori.

Opalul de foc poate prezenta sau nu joc de culori. GIA menționează și denumirile comerciale „opal mexican” sau „opal de foc mexican” pentru acest material.

 

Ce este opalul albastru?

Opalul albastru este o varietate de opal caracterizată printr-o culoare de fond albastră sau albastru-verzuie. Originea culorii poate diferi în funcție de proveniența și compoziția pietrei.

Un studiu realizat de Gaillou și colab. (2008) arată că, în pietrele de opal albastre din Peru analizate, culoarea este asociată cu incluziuni de silicați de cupru. Cercetătorii au identificat concentrații ridicate de cupru și indică drept posibile componente minerale crisocola sau alți silicați de cupru. În schimb, culoarea opalului albastru din alte regiuni, precum Oregon, poate fi produsă prin împrăștierea Rayleigh a luminii.

Culoarea albastră nu indică prezența automată a jocului de culori.

 

Ce este opalul roz?

Opalul roz este o varietate de opal caracterizată prin nuanțe de roz, de la tonuri palide până la roz mai intens. Exemplarele studiate din Peru sunt pietre de opal roz comune și nu prezintă joc de culori.

Un studiu realizat de Caucia și colab. (2015) asupra opalului roz din Peru a identificat manganul și compușii organici printre factorii responsabili pentru culoarea roz. Conținutul de mangan a crescut odată cu intensitatea culorii, iar carotenoizii și chinonele au fost identificați în special în exemplarele cu nuanțe mai închise.

 

Ce este opalul verde?

Opalul verde este un tip de opal caracterizat printr-o culoare de fond verde, care poate varia până la nuanțe albastru-verzui. Cauza culorii poate să difere în funcție de proveniența pietrei.

În studiul realizat de Caucia și colab. (2015) asupra opalurilor din Peru, cercetătorii au identificat concentrații ridicate de cupru în exemplarele verzi. Autorii atribuie culoarea verde cuprului, prezent sub forma unor incluziuni submicroscopice de minerale precum crisocola. Exemplarele verzi și albastru-verzui analizate în acest studiu nu au prezentat joc de culori.

 

Ce este opalul galben?

Opalul galben este o varietate de opal caracterizată printr-o culoare de fond galbenă, care poate trece spre portocaliu, roșu sau brun. Cercetările indică o asociere între această gamă cromatică și concentrația de fier.

Gaillou și colab. (2008) au observat că intensificarea culorii de la galben spre portocaliu, roșu și brun s-a corelat cu creșterea concentrației de fier în probele analizate. Autorii consideră că aceste culori sunt produse de incluziuni nanometrice care conțin fier (oxihidroxizi de fier).

Această asociere explică și de ce galbenul, portocaliul și roșul pot forma o gamă cromatică continuă în anumite pietre opal.

 

Ce este opalul dendritic?

Opalul dendritic este un tip de opal care conține incluziuni ramificate, asemănătoare unor crengi sau ferigi, numite dendrite. Aceste incluziuni pot fi alcătuite din oxizi de mangan, fier sau alte metale.

Analiza prin spectroscopie Raman a unui opal dendritic din Brazilia a identificat piroluzit (MnO₂) în incluziunile ramificate. Cercetările citate pentru opalul dendritic din Zambia au identificat psilomelan, asociat cu oxizii de mangan.

Dendritele nu reprezintă joc de culori. Ele sunt incluziuni naturale tridimensionale care formează modelele ramificate în interiorul pietrei.

 

Cum se formează opalul?

Opalul se formează atunci când apa bogată în silice pătrunde în fisurile și golurile rocilor, iar silicea se depune treptat pe măsură ce condițiile din mediul se schimbă. Repetarea acestor procese poate duce la acumularea silicei și formarea opalului.

GIA descrie acest mecanism în regiunile aride din Australia. Ploile transportă silice dizolvată în profunzime, iar în perioadele uscate o parte din apă se evaporă. Silicea rămasă se acumulează în fisuri și între straturile rocilor. Procesul este mai complex decât simpla evaporare a apei. Liesegang și Milke (2014) au analizat opaluri australiene de tip opal-A și au identificat particule sferice de silice cu diametre medii de aproximativ 140–320 nm. Cercetătorii au asociat variațiile dimensiunii acestor particule cu schimbări ale condițiilor chimice din mediul de formare.

Organizarea particulelor de silice are un rol important în proprietățile opalului. Liesegang și Milke (2018) arată că deplasarea coloizilor de silice și procesele care au loc după depunere pot organiza, dar și perturba, structurile ordonate ale particulelor. Cercetarea indică faptul că simpla sedimentare gravitațională nu explică singură organizarea acestora.

Nici sursa apei care formează opalul nu este identică în toate depozitele. Dickson (2019) a analizat opalurile sedimentare din Australia și a găsit indicii geochimici care susțin implicarea apelor arteziene ascendente din Marele Bazin Artezian în formarea unor astfel de depozite.

Prin urmare, formarea opalului depinde de interacțiunea dintre apă, silice, roca gazdă și condițiile chimice și geologice locale. Aceste condiții influențează depunerea silicei și organizarea structurii microscopice a pietrei.

Opalul nu are o durată universală de formare, deoarece procesul depinde de mediul geologic și de evoluția fiecărui depozit. Cercetările disponibile pentru diferite zăcăminte analizează condițiile și etapele formării, dar nu susțin o singură durată aplicabilă tuturor tipurilor de opal.

 

Unde se găsește opalul?

Opalul se găsește în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Australia, Etiopia, Mexic, Peru, Statele Unite și Slovacia. Mediul geologic diferă între zăcăminte și influențează caracteristicile opalului. Originea geografică nu stabilește singură calitatea opalului. Culoarea de fond, jocul de culori, transparența, structura și incluziunile diferă de la un exemplar la altul.

• Australia – găzduiește importante depozite sedimentare de opal. Cercetările au analizat opaluri din regiuni precum Andamooka, Lightning Ridge și Yowah.
• Etiopia – regiunea Wollo a devenit o sursă importantă de opal după descoperirile din zona Wegel Tena din 2008. Multe exemplare de aici sunt hidrofane, adică au o structură poroasă care poate absorbi apă și alte lichide. Opalul prețios etiopian de calitate ridicată este numit și „opal imperial”.
• Mexic – este cunoscut în special pentru opalul de foc, cu o culoare de fond care poate varia de la galben și portocaliu până la roșu.
• Peru – este cunoscut pentru opal albastru, verde și roz. Studiile asupra unor exemplare peruane au asociat anumite culori cu elemente și incluziuni specifice, inclusiv cupru și mangan.
• Statele Unite – prezintă depozite de opal în mai multe regiuni. Unele pietre de opal albastru din Oregon au fost studiate inclusiv pentru mecanismul optic care produce culoarea albastră.
• Slovacia – regiunea Dubník (Červenica) este unul dintre centrele istorice ale exploatării opalului prețios în Europa. Un exemplar provenit de aici, cu o greutate de 594 g, a ajuns în tezaurul imperial din Viena înainte de 1672 și este considerat cel mai mare opal prețios provenit dintr-un zăcământ european.

 

Cum recunoști un opal natural?

Opalul natural poate fi identificat prin examinarea microscopică a structurii, incluziunilor și jocului de culori, însă aspectul vizual nu permite întotdeauna o identificare sigură. Analiza gemologică oferă informații mai precise despre originea pietrei.

Renfro și colab. (2019) arată că opalul natural poate conține numeroase caracteristici microscopice. Acestea diferă inclusiv în funcție de proveniență. Cercetătorii au documentat, de exemplu, material vegetal fosilizat în pietre de opal din Etiopia, cristale de pirită și formațiuni întunecate de oxid de mangan în opalul australian.

Opalul natural poate prezenta și alte incluziuni, iar studiul menționează exemplare provenite din Australia, Etiopia, Mexic, Statele Unite, Honduras și Peru. Nicio incluziune izolată nu trebuie însă folosită drept criteriu universal pentru identificarea tuturor tipurilor de opal natural.

 

Există opal sintetic?

Da, există opal sintetic produs în laborator, care poate reproduce inclusiv jocul de culori caracteristic opalului natural. Opalul sintetic trebuie diferențiat de materialele care doar imită aspectul opalului.

Potrivit Renfro și colab. (2019), Pierre Gilson a început producerea unui opal sintetic în 1972. Ulterior, diferiți producători au dezvoltat alte tipuri de opal sintetic și materiale care imită opalul. Un exemplu este Kyoto Opal, dezvoltat de compania japoneză Kyocera, un opal sintetic impregnat cu polimer pentru creșterea rezistenței.

 

Cum diferențiezi opalul natural de cel sintetic?

Opalul natural se diferențiază de cel sintetic prin examinarea caracteristicilor microscopice și a proprietăților gemologice, nu doar prin culoare sau jocul de culori.

La microscop, gemologii pot analiza organizarea structurii, modelele de culoare, incluziunile și alte microcaracteristici. Renfro și colab. (2019) documentează diferențe observabile între opalul natural, sintetic, tratat și materialele de imitație.

Unele caracteristici pot oferi indicii importante, dar nu există un singur test vizual aplicabil tuturor exemplarelor. Pentru un opal valoros sau cu origine incertă, analiza gemologică de specialitate oferă o identificare precisă.

 

Opalul poate fi tratat?

Da, opalul poate fi tratat pentru modificarea culorii sau pentru mascarea fisurilor și cavităților. Tipul tratamentului depinde de proprietățile opalului.

Renfro și colab. (2019) descriu în studiul lor mai multe tratamente:

• Vopsirea modifică artificial culoarea opalului. Opalul din Etiopia absoarbe ușor lichidele, proprietate care permite introducerea coloranților.
• Tratamentul cu fum produce o culoare de fond mai închisă.
• Tratamentul cu zahăr poate modifica aspectul culorii opalului.
• Rășinile și uleiurile pot pătrunde în fisuri și cavități pentru a le face mai puțin vizibile și pentru a îmbunătăți claritatea pietrei.

Un opal tratat rămâne un opal de origine naturală care a fost modificat ulterior. Acest aspect îl diferențiază de opalul sintetic și de imitațiile de opal.

 

Care este diferența dintre opal sintetic, imitație și opal tratat?

Opalul sintetic este creat artificial pentru a reproduce structura și proprietățile optice ale opalului natural, imitația reproduce doar aspectul acestuia, iar opalul tratat este un opal natural modificat după formare.

• Opalul sintetic este produs de om și reproduce caracteristici structurale și optice ale opalului natural.
• Imitația de opal folosește alte materiale pentru a reproduce aspectul opalului, de exemplu sticlă cu foițe metalice încorporate sau realizate din plastic și silice.
• Opalul tratat provine din natură, dar culoarea, claritatea sau aspectul său au fost modificate printr-un tratament.

 

Cât costă opalul și ce îi influențează prețul?

Prețul opalului poate varia de la câțiva dolari până la mii de dolari pe carat, în funcție de tip, calitate și jocul de culori. Nu există un preț standard pentru toate pietrele.

Ca intervale orientative de piață:

• Preț opal alb: aproximativ 1–6.000 USD/carat, în funcție de calitate și culoarea de fond.
• Preț opal negru: aproximativ 10–20.000 USD/carat, cu variații importante în funcție de greutate și calitate.
• Preț opal de foc: aproximativ 10–300 USD/carat, în funcție de tăietură și caracteristici.
• Preț opal albastru: aproximativ 50–250 USD/carat.
• Preț opal roz: aproximativ 0,50–150 USD/carat.
• Preț opal verde: aproximativ 0,40–15 USD/carat.

Aceste intervale sunt foarte largi deoarece jocul de culori, luminozitatea, culoarea de fond, claritatea, transparența, tăietura, originea, tratamentele și greutatea influențează valoarea fiecărui exemplar.

Prețul pietrelor de opal trebuie considerate orientative, deoarece piața opalului nu folosește o grilă universală de evaluare, iar două pietre cu aceeași greutate pot avea valori foarte diferite.

 

Ce semnificație are piatra opal?

 

Pietrei opal îi sunt atribuite semnificații precum speranța, iubirea, puritatea și creativitatea în diferite tradiții culturale și spirituale. Jocul de culori a contribuit la asocierea pietrei cu schimbarea, imaginația și expresivitatea.

Aceste semnificații fac parte din simbolistica pietrei și nu reprezintă proprietăți mineralogice sau efecte medicale demonstrate.  În anumite perioade istorice, opalul a fost asociat cu norocul și protecția, în timp ce în Europa secolului al XIX-lea s-a răspândit superstiția că piatra opal ar aduce ghinion. Această reputație negativă a fost amplificată de literatura vremii, inclusiv de romanul Anne of Geierstein (1829), scris de Sir Walter Scott.

Semnificațiile atribuite opalului diferă în funcție de perioada istorică, cultură și sistemul de credințe în care este interpretat.

 

Ce beneficii are opalul?

Opalului îi sunt atribuite beneficii precum stimularea creativității, exprimarea emoțiilor și susținerea echilibrului emoțional în cristaloterapie. În practicile spirituale, piatra este asociată și cu inspirația, intuiția și încrederea în exprimarea personală. Unele interpretări consideră că opalul poate amplifica trăirile emoționale și poate susține procesul de autocunoaștere.

Aceste beneficii aparțin practicilor alternative și sistemelor de credințe și nu reprezintă efecte medicale sau psihologice demonstrate științific.

 

Ce proprietăți spirituale are opalul?

Proprietățile spirituale atribuite opalului includ stimularea intuiției, creativității, autocunoașterii și exprimării emoționale. În practicile spirituale și în cristaloterapie, opalul este asociat cu transformarea personală, inspirația și explorarea propriilor emoții. Unele tradiții consideră că piatra susține conectarea cu intuiția și exprimarea autentică a sentimentelor.

Asocierile spirituale pot varia și în funcție de culoarea opalului. Opalul alb și transparent este asociat frecvent cu chakra coroanei, în timp ce opalul portocaliu și roșu este asociat cu chakra sacrală. Aceste proprietăți și corespondențe provin din practici spirituale și sisteme de credințe și nu reprezintă efecte demonstrate științific.

 

Ce legătură are opalul cu luna octombrie?

Opalul este una dintre pietrele de naștere asociate lunii octombrie. Această asociere tradițională face ca opalul să fie ales frecvent pentru persoanele născute în această lună.

Luna octombrie cuprinde perioade din zodiile Balanță și Scorpion, iar opalul apare astfel și în contextul pietrelor asociate persoanelor născute sub aceste semne. Poți descoperi care sunt pietrele norocoase ale zodiei Balanță și Top 10 pietre pentru Scorpioni, în ghidurile noastre dedicate fiecărei zodii.

 

Cu ce aniversare a căsătoriei este asociat opalul?

Opalul este asociat tradițional cu aniversarea a 14 ani de căsătorie. În acest context, piatra este oferită ca simbol al iubirii, loialității și legăturii dezvoltate între parteneri de-a lungul anilor. Asocierea completează simbolistica opalului și legătura sa tradițională cu iubirea și relațiile.

 

Ce curiozități există despre opal?

Opalul este asociat cu recorduri gemologice, descoperiri istorice, fosile opalizate și obiecte de artă neobișnuite. Unele exemplare cântăresc câteva kilograme, în timp ce altele s-au format în structurile unor organisme care au trăit cu milioane de ani în urmă.

 

De unde provine numele opalului?

Numele „opal” provine din latinescul opalus, termen folosit în Antichitate pentru această piatră prețioasă. Originea mai îndepărtată este asociată frecvent cu grecescul opallios, iar unele interpretări etimologice indică sanscritul upala, cu sensul de „piatră prețioasă”.

 

Care este cel mai fin opal netăiat cunoscut?

Fire of Australia este descris de South Australian Museum drept cel mai fin opal netăiat existent. Exemplarul cântărește 998 g, echivalentul a aproximativ 4.990 de carate, și este evaluat de muzeu la aproape 900.000 de dolari australieni.

Piatra se păstrează în mare parte în starea brută în care a fost găsită. Două suprafețe au fost șlefuite pentru a-i evidenția calitatea, iar jocul de culori trece de la verde la galben și roșu în funcție de unghiul din care este privită.

Care este cel mai mare opal negru din lume?

Cel mai mare opal negru înregistrat de Guinness World Records cântărește 11.340,95 de carate, echivalentul a aproximativ 2,27 kg. Exemplarul a fost descoperit la Lightning Ridge, în New South Wales, Australia, și aparține familiei Westbrook.

Care este cel mai mare opal prețios descoperit în Europa?

Cel mai mare opal prețios cunoscut dintr-un zăcământ european cântărește 594 g și provine din regiunea Dubník (Červenica), din actuala Slovacie. Exemplarul măsoară aproximativ 13 × 7 × 7 cm și a ajuns în tezaurul imperial din Viena înainte de 1672.

Există fosile opalizate?

Da, există fosile opalizate atunci când silicea pătrunde în cavitățile sau structurile organismelor și formează opal în timpul proceselor geologice. Astfel de fosile sunt cunoscute în special din regiunile cu opal ale Australiei.

Un exemplu este Virgin Rainbow, un opal de 72,65 de carate și 6,33 cm lungime, descoperit în 2003 la Coober Pedy. Acesta s-a format în interiorul fosilei unui belemnit, un cefalopod marin dispărut. Exemplarul se află în colecția South Australian Museum.

Un exemplu de dimensiuni mult mai mari este „Eric”, un schelet fosil opalizat de reptilă marină, descoperit în 1987 la Coober Pedy. Scheletul măsoară aproximativ 2,5 metri, iar în zona cutiei toracice au fost identificate și mici fosile de pești.

Opalul poate fi sculptat?

Da, opalul poate fi sculptat, deși sensibilitatea pietrei la fisurare face ca procesul să necesite precizie și control. Un exemplu remarcabil este bustul zeului roman Marte realizat în jurul anului 1890 de gravorul Wilhelm Schmidt dintr-o singură bucată de opal boulder.

Schmidt a valorificat atât straturile de opal prețios, cât și matricea brună de ironstone pentru realizarea diferitelor elemente ale sculpturii. Piesa include aur, diamante și un piedestal din agat decorat cu camee.

Bonhams a oferit lucrarea la licitație la Londra în 2022, cu o estimare de 70.000–100.000 de lire sterline.

 

Pentru ce este folosită piatra opal?

Piatra opal este folosită pentru realizarea bijuteriilor, pentru obiecte decorative și ca piesă de colecție. Culoarea, transparența și jocul de culori fac ca diferite varietăți de opal să fie utilizate în moduri diferite.
 

Descoperă colecția noastră de bijuterii argint cu opal natural.

Principalele utilizări ale opalului includ:

• Bijuterii – opalul este tăiat și șlefuit pentru a fi folosit în inele, cercei, pandantive, coliere și brățări.
• Piese ornamentale – exemplarele mai mari pot fi șlefuite sau păstrate pentru aspectul lor decorativ.
• Colecții mineralogice – opalurile brute, varietățile rare și exemplarele cu incluziuni prezintă interes pentru colecționari.
• Cercetare – opalul este studiat pentru structura silicei, conținutul de apă, incluziuni și mecanismele care produc culoarea și jocul de culori.

 

Cum se curăță și îngrijește opalul?

Opalul se curăță cu apă călduță și săpun, aceasta fiind metoda de curățare recomandată de GIA. Piatra necesită atenție deoarece are o duritate de 5–6,5 pe scara Mohs și se poate zgâria sau fisura.

Pentru a proteja opalul:

• Curăță piatra cu apă călduță și săpun, fără metode de curățare agresive.
• Evită temperaturile ridicate, deoarece căldura poate favoriza apariția fisurilor fine cunoscute drept crazing.
• Evită schimbările bruște de temperatură, care pot provoca fisurarea opalului.
• Protejează piatra de zgârieturi și impact mecanic, deoarece rezistența sa la rupere variază de la foarte redusă la moderată.
• Evită acidul fluorhidric și soluțiile alcaline caustice, deoarece acestea pot ataca opalul.
• Ține cont de eventualele tratamente, deoarece unele exemplare pot fi impregnate cu ulei, ceară sau plastic ori pot fi supuse tratamentelor cu zahăr sau fum.

 

De ce opalul hidrofan devine uneori maro și își pierde jocul de culori?

Opalul hidrofan este un opal poros care poate absorbi apă și alte lichide în structura sa, ceea ce îi poate modifica temporar greutatea, transparența și aspectul.

În experimente realizate de GIA pe opal hidrofan, absorbția apei a crescut temporar transparența pietrei. Exemplarele au absorbit cantități diferite de apă în funcție de porozitate, iar revenirea la greutatea și aspectul inițial a durat aproximativ o săptămână.

Absorbția altor substanțe poate produce efecte diferite. Într-un experiment GIA, uleiul absorbit de opalul hidrofan a crescut transparența, dar a făcut să dispară jocul de culori. GIA documentează și folosirea uleiurilor, rășinilor, coloranților și fumului pentru modificarea aspectului anumitor exemplare de opal.

Un opal care devine maroniu sau își pierde jocul de culori nu este neapărat deteriorat definitiv. Cauza depinde de tipul pietrei și de substanțele absorbite, iar aspectul exterior nu permite întotdeauna identificarea exactă a cauzei.

 

Opalul hidrofan poate fi ținut în apă?

Opalul hidrofan nu trebuie ținut în apă, deoarece structura sa poroasă absoarbe lichidul, ceea ce îi poate modifica temporar aspectul și greutatea.

Cantitatea de apă absorbită diferă în funcție de porozitatea pietrei. După uscare, opalul poate avea nevoie de câteva zile pentru a reveni la aspectul și greutatea inițiale.

Scufundarea în lichide implică și un risc de fisurare. Din acest motiv, opalul hidrofan se curăță rapid cu o lavetă umedă și săpun, fără a fi scufundat în apă.